The book of life

Daca s-ar scrie un carte a vietii mele ma intreb ce fel de personaj as fi?
Antagonist sau protagonist?Unul principal sau secundar?

Cred ca toata lumea ar vrea sa fie un erou.Sa fie the good guy care sa salveze situatia.Un fel de Bruce Willis care i-ar salva pe toti.Dar nu se intampla asta de cele mai multe ori...

Sunt eu oare capabila de toate faptele eroice si de calitatile pe care le au aceste personaje bune?
Mint, sunt egoista, incapatanata, egocentrica, nesimtita, manipulatoare, nu ma gandesc la consecinte-asa sunt eu.E drept ca regret dupa aceea si incerc sa ma schimb.

Pentru ca imi recunosc greselile si incerc sa ma schimb face din mine un personaj dintr-un bilduns roman-un personaj intr-o continua schimbare si evolutie?

Sa fiu eu atat de rea incat sa fiu un personaj negativ?

Daca ajut o batranica sa treaca strada, dau bani cersetorilor, ma revolt cand vad o nedreptate, imi dau lacrimile cand vad un copil neajutorat, am mila fata de semenii mei, imi respect parintii...daca fac toate astea sunt un personaj pozitiv?

Si atunci unde se trage linia dintre bad si good guy???


Ar trebui sa fiu personajul principal in viata mea, nu?
Dar ce fac daca vad ca nu sunt la fel de buna ca cei din jur?Ca altii au o viata mult mai palpitanta...mai frumoasa...mai misterioasa....mai spontana...
Nu am incredere in mine deloc, ma simt in umbra unui prieten, a familiei, a unui coleg si atunci cum pot fi un personaj principal daca nici eu nu ma vad ca fiind elementul central al propriei vieti?Ce ironie...


Fiecare ar vrea sa fie protagonistul principal in cartea vietii.
Un fel de Cinderella sau Prince Charming...
Dar daca nu esti la fel de frumoasa ca Cinderella sau viteaz ca Prince Charming?
Ajungi sa fi un biet obiect ajutator sau personaj din spatele povestii.Sa fi in afara actiuni...un draft...un capitol care nu se stie daca va fi publicat...un "ceva" nu atat de important pentru carte...


Sper ca numai eu sa ma simt asa si altii sa stie sigur care le e rolul in povestea vietii lor...