Fight Club

Prima regulă a Fight Club este să nu vorbești despre Fight Club
A doua regulă a Fight Club este să nu vorbești despre Fight Club.

Și totuși...




Scris de Chuck Palahniuk și publicat în 1996 a devenit un clasic al literaturii underground, Fight Club este unanim considerat în momentul de față unul dintre cele mai originale și provocatoare romane scrise în ultimul deceniu al secolului XX. Romanul Fight Club a fost ecranizat în anul 1999, regizat de David Fincher, cu Brad Pitt, Edward Norton și Helena Bonham Carter în rolurile principale.


Mulți cred că Fight Club este o carte/un film despre bătăi în care violența extremă este prezentă excesiv. Nu! Fight Club nu este despre bătăi. Romanul urmărește viața unui tânăr nesigur pe sine care frecventează diferite grupuri de suport, care suferă de insomnie, introvertit care trăiește într-o lume plină de minciuni și eșecuri. Îl cunoaște pe Tyler Durden, un idealist, un om liber, fără prejudecăți, care îi va schimba viața pentru totdeauna.

Toate frustrările resimțite de protagonist dau naștere la Fight Club - o organizație clandestină al cărui scop principal este descoperirea pe sine. Fight Club reprezintă un mod de evadare din existențele mărunte și restrictive ale lui Tyler și ale prietenilor săi. În lumea lui Tyler nu există reguli, nu există limite, nu există obstacole. Bărbații se întâlnesc în grupuri și se bat. Dar nu faptul că se bat contează pentru ei, important la Fight Club este că aici se pot simți în largul lor. Fie că sunt contabili, chelneri, CEO la companii mari, șoferi sau taximetriști, în ringul de la Fight Club sunt bărbați! Fight Club mai scoate la iveală și dorința excesivă a oamenilor de a comunica și de a se apropia de alți oameni. Este vorba de dorința de apartență la un grup dat.

Interesant de punctat este că personajul principal, naratorul nu are un nume, nu are o identitate. Asta ne duce cu gândul că fiecare dintre noi putem fi în locul lui. Aceasta este imaginea omului de rând, stresat de problemele cotidiene, care trăiește într-o rutină înnebunitoare. Fight Club este un fel de manifest adresat societăţii, un strigăt mut de disperare al omului care trăiește într-o societate anostă, condusă de corporații și de interese ascunse.

Singurul personaj feminin al romanului este Marla Singer care este portretizată ca fiind o nimfomană narcomană cu tendinţe sinucigaşe. Creionată interesant, Marla este sătulă de existența mizeră pe care o duce, se simte singură într-o societate care nu o înțelege și este frustrată că nu poate obține mai mult de la viață. Participă la diferite întâlniri de grupuri de suport pentru diferite afecțiuni (unde îl întâlnește și pe personajul principal), pentru a încerca să uite pentru câteva ore de propriile sale probleme meschine.



Un alt laitmotiv al romanului, extrem de important, care mi-a plăcut în mod deosebit este consumerismul. Naratorul este un produs al consumerimului excesiv, un "sclav" IKEA ("IKEA nesting instinct" - citat din carte), precupat doar de posesiunile materiale. Este fabuloasă scena în care el descrie apartamentul său în detaliu: lampa, măsuța de cafea, covorul, dulapul chiar și setul de pahare sunt comandate din cataloagele IKEA. Personajul devine o păpușă într-un ciclu nesfârșit al cărui păpușar este consumerismul. Am ajuns să fim conduși de lucrurile, de posesiunile materiale, limitându-ne astfel existența.


Personajul Tyler Durden devine pentru mulți un model, omul liber din toate punctele de vedere care înțeles cu adevărat în ce lume trăim. Lăsând la o parte elementele anarhiste din concepția despre viață a lui Tyler, acesta ne arată ceea ce este cu adevărat important și demn de urmat, respectiv atitudinea în fața acestei existențe pe care o considerăm mizerabilă mulți dintre noi din simplul motiv că nu știm să trăim cu adevarat. Lupta pentru putere, pentru statut social, pentru faimă nu contează dacă odată ajunși acolo devenim dezamăgiți de tot ce am realizat, pentru că pe parcurs ne-am pierdut pe sine.

Recomand Fight Club. Este un roman psihologic, modern cu un subiect extrem de interesant și de haotic. Un manifest împotriva epocii moderne, a vieţii omului în societatea de consum.

Mai jos câteva citate interesante din carte care m-au impresionat pe mine.


"That old saying, how you always kill the one you love, well, look, it works both ways".

"It's only after you've lost everything that you're free to do anything".

"My fear is that people will see my foot and I'll start to die in their minds. The cancer I don't have is everywhere now".

"Marla's philosophy of life, she told me, is that she can die at any moment. The tragedy of her life is that she doesn't".

"It's not enough to be numbered with the grains of sand on the beach and the stars in the
sky".

"You have a class of young strong men and women, and they want to give their lives to
something. Advertising has these people chasing cars and clothes they don't need.
Generations have been working in jobs they hate, just so they can buy what they don't really
need. We don't have a great war in our generation, or a great depression, but we do, we have a
great war of the spirit. We have a great revolution against the culture. The great depression is
our lives. We have a spiritual depression".

"Fast-forward to the future. This way, when deep-space exploitation ramps up, it will probably be the megatonic corporations that discover all the new planets and map them. The IBM Stellar Sphere. The Philip Morris Galaxy. Planet Denny's. Every planet will take on the corporate identity of whoever rapes it first. Budweiser World". 


Dacă doriți să comandați cartea în limba română o puteți face aici. Eu personal am optat pentru varianta în limba engleză. Traducerile lasă de dorit și se pierd multe din ceea ce a vrut să transmită autorul.

Pentru mai multe detalii despre film aici . Ocupă locul 10 în top 250 de filme propus de IMDB.

Adrian Iovan a murit

Ştirea este una tragică. Într-adevăr tragică.
Circumstanţele sunt unele delicate: au murit nişte oameni care încercau să salveze alţi oameni, aeronava având la bord personal medical calificat, misiunea lor fiind să transporte organe în vederea transplantului.

Pilotul avionului era Adrian Iovan. Acesta este cunoscut opiniei publice în urma scandalului de acum câţiva ani, atunci când a împuşcat un om care încerca să îi pătrundă în locuinţă. Iovan a murit, iar gurile rele nu au încetat să apară. Moartea lui este văzută ca o pedeapsă pentru ce a făcut atunci. A curmat o viaţă iar acum i-a fost curmată viaţa. Este trist că nu putem vedea dincolo de aceste lucruri. Iovan a procedat corect, a procedat la fel cum ar fi procedat 99% din oamenii cu capul pe umeri. Trebuia să aştepte poliţia? Să ce? Să apară în 10 de min? 10 min vitale! Până atunci putea să fie mort sau să-i fie omorâtă familia. A acţionat instinctiv, a fost dorinţa de supravieţuire, de omoară înainte să fi omorât. Nu trebuie condamnat pentru asta. Şi mai ales nu îi trebuie pătată memoria acum când a trecut în nefiinţă. Dar aşa sunt oamenii, nemiloşi.

În afară de Adrian Iovan a murit şi o tânără studentă la Medicină. Restul sunt în stare gravă.

S-au prăbuşit undeva la ora 16:00 şi au fost găsiţi la ora 23:00. Toţi membrii avionului erau în viaţă la momentul prăbuşirii, iar moartea celor doi (deocamdată doi, situaţia celorlaţi fiind critică) a survenit în urma hipotermiei. Este absolut fabulos de aflat că în secolul în care trăim, unul aflat în boom tehnologic (Google maps, aplicaţii pe smartphone-uri, echipament de transmitere a informaţiilor către turnul de control, şi multe alte lucruri despre care nu ştiu, dar sunt convinsă că există ), echipajelor de salvare le-a luat atâta timp să ajungă la supraviţuitori. Ba mai mult, cei care au ajuns primii la locul prăbuşirii au fost nişte localnici.

Aşteptăm explicaţiile autorităţilor.
Între timp, ceilalţi membrii ai avionului se zbat între viaţă şi moarte...



Bianca Drăguşeanu

Presa e într-un continuu orgasm al rating-ului în aceste zile. Cea mai celebră curvă păpuşă de plastic vedetă a ţării divorţează. Sunt convinsă că ştiţi cu toţii povestea acestui personaj monden sinistru aşa că nu are rost să mai intru în detalii. Sunt însă absolut siderată de cantitatea de informaţii pe care mass-media ne-o furnizează zilnic despre această femeie.

ŞOC: Bianca Drăguşeanu a fost cu Prinţu' la Paris!
ŞOC: Dovada că aceştia au fost împreună - factura de la hotel.
ŞOC: Slab Slav anunţă divorţul!
ŞOC: Bianca Draguşeanu a anunţat că se sinucide!
ŞOC: Drăguşeanca face caca ca toţi oamenii!!!

Băi nene? Ce mă interesează pe mine ce face asta?
E doar una din multele curve din România! De ce primeşte tratament preferenţial?
De zile încoace văd şi aud peste tot de Bianca Drăguşeanu. La TV, în newsfeed-ul de la Facebook, în tramvai, în club. WTF? M-am săturat!

Tipa l-a fraierit pe ameţitul ăla de la meteo să o ia de nevastă. Acum toate babele îl văd pe ăla ca pe o victimă. Nu e fraier. E cel mai fraier! Cum dracu' să o iei pe asta de nevastă? O cunoştea fix de 6h şi deja au stabilit data nunţi. Îşi merită soarta, ce credea? Că aia e fată de casă???
În altă ordine de idei, băiatul ăsta nu are mamă? Eu ca mamă i-aş spune lu' fi-miu să nu se lege de proasta aia şi ca argument principal i-aş prezenta puzderia de bărbaţi care i-au trecut prin pat. De unde ştim de ei? De la TV! Tâmpita asta nu numai că e o panaramă curvă femeie de moravuri uşoare, e şi mândră de treaba asta. A ţinut morţiş să-şi prezintă cu mult tantam bărbaţii din viaţa ei.

Ţin minte că individa asta a apărut şi prin vară pe la toate televiziunile să ne povestească drama vieţii ei. Chipurile, peştele iubitul ei de atunci a bătut-o. Fată!!! E simplu, ce ştii tu să faci? Să fi femeia unuia. Păi prestează nene pentru monetarul pe care îl primeşti. Că nimeni în viaţa asta nu îţi dă ceva gratis!

În concluzie, că mi-am pierdut mult din timpul meu preţios pentru personajul ăsta, NU MĂ INTERESEAZĂ OAMENI BUNI CE FACE AIA! ŞI NU AR TREBUI SĂ VĂ INTERESEZE NICI PE VOI! Şi să nu mai aud deştepţi care zic că ei nu se uită la emisiuni de cancan cu asta pentru că un bullshit mare. Mass media oferă ce doreşte publicul nu invers. Dacă vă daţi aşa culţi de ce TVR Cultural nu are rating? Sau orice alt canal care chiar oferă informaţii relevante şi interesante? E simplu. Pentru că oamenii mediocrii dictează agenda publică. Este vorba de hotărârea mulţimii. De ce posturile principale de televiziune ar renunţa la subiecte ce aduc bani?

Hai totuşi să schimbăm agenda publică. Să cerem altceva1 Să ne intereseze altceva! Altfel, femeia asta va deveni idolul copilului nostru. E o discuţie mai lungă şi inutilă după cum se pare...


Pelerinaj la Slobozia - chipul lui Hristos pe un copac

În timp ce noi ăştia păcătoşi, ne duşi la Biserică ne îndopam cu sarmale şi friptură, lucruri incredibile s-au petrecut în ţărişoara noastră scumpă şi dragă. Miracole cu iz de tămâie şi mir.

Chipul lui Iisus Hristos a apărut pe scoarţa unui copac din localitatea ialomiţeană Griviţa. Copacul „sfinţit“, un plop înalt de 8 metri de peste 100 de ani se află la marginea drumului naţional care leagă municipiile Slobozia şi Buzău, aproape de intrarea în comuna Griviţa. În dimineaţa celei de-a treia zile de Crăciun, pe scoaţa plopului a apărut ca din senin chipul lui Iisus Hristos, care ar fi început să verse lacrimi.

Atenţie!!! Urmează declaraţia uimitoare a unui martor.

„Mi-a povestit un vecin care a văzut cum s-a întîmplat totul. A văzut aşa o lumină roşie cum atinge copacul, iar apoi a apărut faţa lui Iisus“.
Vestea s-a răspândit repede, iar zeci de oameni au venit să vadă minunea. Trei zile şi trei nopţi, localnici din întreg Bărăganul au venit să se roage la faţa Mântuitorului de pe scoarţa copacului.


Sunt sigură că aţi început să vă miraţi cum de mai există asemenea specimene care respiră acelaşi aer ca şi voi. Dar staţi puţin, urmează ceva mult mai bun. Mult mult mai bun!


Chipul Mântuitorului nu a apărut într-o scoarţă din copac pe drumul naţional Slobozia-Buzău (dăăăăăăă!!!!), totul a fost doar creaţia artistică unui pictor cultivator de pepeni. Nu! Nu asta este poanta!!!! Pictorul cultivator de pepeni.

Treaba interesantă este că: NIMENI NU L-A CREZUT!!!

Deşi nenea ăla a venit în mijlocul pelerinajului şi le-a spus credincioşilor ce a făcut, ba mai mult le-a şi demonstrat, proştii ăia oamenii nu au crezut.

Pelerinii s-au oprit din rugat şi au strigat la om. „Cine eşti tu, mă, şarlatanule? Asta este o minune de la Dumnezeu! Uite şi tu cum plânge! Vii tu aici să ne strici nouă rugăciunile. Du-te acasă, păcătosule, că nu te credem!“ . „De ce plânge pomul? Zi-ne, de ce plânge? Aici e lucrarea lui Dumnezeu! Du-te acasă şi lasă-ne!“


Poftim??? Ce mă???  C e  m ă ? ? ?

Voi înţelegeţi ce spun eu acum? Ce scriu? E incredibil fraţilor. Pur şi simplu incredibil!!!

Pentru a-i lămuri pe acei credincioşi că minunea nu a fost o minune mai sus clerici ai ţării au răspuns: „Am făcut cercetări şi am descoperit că este un desen. Am trimis un preot care a atins scoarţa copacului şi a observat pe mâini pigmentul de culoare cu care a fost realizat desenul. Analizând situaţia, putem afirma cu certitudine că în cazul de faţă nu poate fi vorba despre o lucrare divină“, -a declarat, pentru independentonline.ro, arhidiaconul Silviu Dascălu, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor.

Deci aşa ceva e incredibil. Datorită acestor oameni îmi este mie ruşine că trăiesc. Voi realizaţi că sunteţi băgaţi în aceaşi oală ca şi ei? Suntem toţi homo sapiens, toţi avem drepturi şi libertăţi, o Doamneee: TOŢI avem drept de vot. Ăştia au drept de vot??? Ăştia hotărăsc şi pentru noi???

Doamne, Doamne dacă mă auzi, nu te arăta unor fraieri pe o scoarţă de copac pe vreo şosea de centură lângă două prostituate, Doamne dacă mă auzi, fă să dispară proştii ăştia! Dar toţi, înţelegi? Toţi cretinii ăştia care fac de râs rasa umană.

Citatele mai sus menţionate au fost preluate din acest articol.







2014 - un nou început

În anul 2014 vreau să fac toate lucrurile care îmi plac, vreau să mă bucur de toţi oamenii dragi, vreau să îmi fac timp pentru toate lucrurile minunate care îmi aduc zâmbete. Nu mai vreau să astept aiurea. Nu mai vreau să îmi fac scenarii, nu mai vreau să stau şi doar să văd ce se întâmplă, cum se întâmplă...

Anul acesta voi citi mai mult, voi scrie mai mult, voi termina tot ce am început în trecut, voi fi mai încrezătoare în forţele proprii, voi face mai multe compromisuri, voi râde mai mult, voi fi mai tolerantă, mai puţin cinică, voi folosi mai puţin sarcasmul, voi fi mai sinceră, mai altruistă, mai liberă. Voi iubi mai mult, voi asculta mai multă muzică bună, voi merge la teatru mai des, mă voi plimba mai mult, voi împărţi momente frumoase cu oameni importanţi pentru mine.

Nu vreau să fac 100 de lucruri anul acesta, vreau să fac 1000. Poate şi mai mult dacă se poate! E timpul să schimb ceva! Vreau să simt că trăiesc, să risc, să trăiesc intens, fără regrete.

Iar vouă, dragilor, vă doresc ce-mi doresc şi mie. Puterea de a trece peste orice piedică pusă în viaţă. An nou mai bun ca precedentul.