Harul - Raluca Baceanu

Raluca Baceanu a scos un nou roman!!!

Cine este Raluca? Pai sa vedem...
Ada Ioana Raluca Băceanu, poet, romancier, eseist. S-a născut pe data de 29 decembrie 1993, la Bucureşti. Absolventă a Colegiului Naţional Spiru Haret, studentă la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie. Debut absolut – 2009. Publică poezie în antologia Bal la palat, Editura Granada, 2010, proză în anto­logia Balaurul şi mioriţa, Editura Eagle Publishing, 2011, şi în antologia Dincolo de noapte, Editura Millennium Books, 2012. Roman: Călătorie prin mintea unei adolescente, Editura EuroStandard, 2009, reeditat în 2010 la Editura Litera Internațional.
Premii literare: Premiul I la Simpozionul Internaţional Adolescentul miop al lui Eliade în universul şcolii româneşti contemporane (2010), premiul I la Concursul Naţional Simboluri în universul cunoaşterii (2012), premiul I la Simpozionul Municipal Adolescenţii de azi pentru Europa de mâine (2012).


Am scris aici despre primul roman al acestei tinere scriitoare, "Calatorie prin mintea unei adolescente". La aproape 3 ani, dupa aparitia acestui dintai roman, viata Ralucai s-a schimbat. A absolvit liceul, si a intrat la facultate la Universitatea Bucuresti la Istorie. Nu a neglijat absolut deloc scrisul si a avut o incursiune fulminanata (si rapida, as putea adauga) in literatura fantasy cu niste povestiri care au fost incluse in niste antologii. Acum, autoarea a decis sa faca pasul cel mare si sa scrie o trilogie.

Raluca a scris primul volum "Harul" din trilogia cu acelasi nume.

Prezentarea volumului:
"Îngeri, demoni, fantome, mister și pasiune. Harul, primul roman paranormal romance din literatura română, urmărește transformarea lui Amy dintr-o adolescentă timidă și marginalizată într-una puternică și îndrăzneață. Aici este momentul când viața ei ia o întorsătură neașteptată și când convingerile și temerile din trecut pe care credea că le uitase încep să se adeverească. Tocmai când viața ei părea că devenise normală, dintr-o simplă dorință totul se schimbă. Misterele și secretele se adâncesc și sunt la ordinea zilei.
Harul, prima parte a trilogiei cu același nume, evocă viața adolescentei Amy de dinainte de dramatica schimbare și până la consecințele fatale pe care le poate avea contactul permanent cu Lumea de Dincolo. Rămâne de văzut dacă va reuși Amy să trăiască la granița subțire dintre cele două lumi. "

Extrase din carte:
"– Pentru numele lui Dumnezeu, Amy! Iubeşti o fantomă! E imposibil să fi fericită alături de el. Va veni o vreme când va trebui să treacă în Poartă. Nu va sta la nesfârşit pe lumea asta cu tine. Nu uita! zise Andrei furios.
...
Ceea ce avea să se întâmple am surprins cu încetinitorul. Am văzut o maşină cum se apropia în viteză de mine. Nu încetinea iar eu mi‑am simţit muşchii blocaţi. Eram blocată în propriul corp de propriile funcţii motorii care nu mai funcţionau. Am văzut doar cum maşina se apropie din ce în ce mai mult de mine. ...
M‑am apropiat de el şi mi‑am apropiat buzele de ale lui. Am simţit cum un curent trece de la el spre mine, în întreg corpul meu şi cum o energie de la mine trece spre el. Nu era un sărut, cum erau cele de pe vremea când eram umană, vie, era altfel, ca şi cum întreaga noastră materie s‑ar fi amestecat şi ar fi devenit un corp, o singură entitate."


Cartea se poate comanda de aici. Cunoscand-o personal pe autoare, promit ca daca veti dori, va voi face rost de autograful ei. Si, cine stie, poate si de un intalnire face to face.

Sunt norocoasa sa cunosc o asemenea tanara talentata, plina de viata, creativa. Raluca nu este numai o scriitoare excelenta, este de asemenea un om bun, un suflet mare.

Se cauta job.

Daca vreodata voi ajunge sa lucrez intr-o multinationala/firma importanta/agentie de advertising/ etc in departamentul de Resurse Umane sau Recrutari, voi avea grija ca atunci cand primesc mail-uri de la potentialii viitori angajati, sa le trimit celor respinsi un mail in care sa le spun ca sunt respinsi. Pentru ca e al dracului de frustrant sa trimiti 'nspe mii de mail-uri pentru joburi, internshipuri, and stuff si sa nu primesti niciun raspuns.

La dracu'! Macar un mail standard! Nu te vrem, keep trying elsewhere!
Hai cu reject-ul!!!

Jurnal studentesc [part 8]


Data: 19.01.2013
Mood: Anxious
Melodie: Muse - Feeling good



ONCOMMUNICATION este o serie de intalniri inspirationale intre actualii si viitorii profesionisti ai industriei de comunicare. SNSPA este in spatele acestui program excelent.
Pana acum s-a desfasurat o singura intalnire. La aceasta a fost invitat Adrian Botan, de la McCann. Intalnirea a durat 2h. De la ora 20:00 - 22:00. Am aflat lucruri interesante, lucruri pe care le poti afla doar de la acesti specialisti care activeaza in domeniul advertising-ului. In plus, am primit niste insight-uri folositoare pe viitor, in legatura cu meseria de advertiser.

Intalnirea viitoare este programata pt 21 ianuarie 2013. Iar invitatul va fi, nici mai mult nici mai putin decat BOGDAN NAUMOVICI. (drum rool please!!!). Desi am examen la prima ora a diminetii, no way in hell I'm gonna miss this!

E un vis indeplinit! Datorita lui si a lui Andi Moisescu, m-am indreptat spre advertising. Oportunitatea de a-l vedea, de a-l asculta e echivalenta cu intalnirea unui baietel de 5 ani cu Messi (sau un alt fotbalist bun).

I can't wait! Revin cu detalii, stay tuned.

Prietenia dintre o fata si un baiat

Nu ma inteleg bine cu fetele. Mi se par a fi false, barfitoare, si enervante. In toata existenta mea, nu tin minte sa ma fi inteles bine cu mai mult de doua fete. Prima este o colega pe care o cunosc din clasa a II, iar a doua este verisoara mea. Atat in ceea ce priveste fetele. In schimb, toata viata am fost prietena cu baietii.

Avantajele prieteniilor cu baietii:
-scapi de toate discutiile alea useless referitoare la make-up, oufit-uri, baieti buni.
-nu poti ajunge in situatia de a va certa pe un acelasi baiat de care va place (doar sa nu fie gay).
-vei fi protejata de ei. Nimeni nu se va lua de tine.
-baietii sunt sinceri. Poti sa fi sigura ca daca unul dintre ei, iti spune sa nu-ti mai prinzi parul, o zice sincer, nu din invidie.
-de multe ori nu cheltui bani, doar nu pui tu ca singura fata din gasca, bani pentru ceva ce trebuie cumparat.
-mergi pe stadioane si in cluburi unde nu te poti duce cu fetele.
-te angajezi in niste discutii destul de interesante cu acestia. Discutii pe care nu le-ai fi avut niciodata cu fetele.
-baietii iti vor spune (sincer) daca iubitul tau este ok sau trebuie sa-ti gasesti pe altul.
-le poti cere sfaturi legate de iubit.



Dezavantajele ar fi ca:
-ajungi sa inveti toate site-urile porno si termenii specifici din acest domeniu.
-ajungi sa te uiti si tu dupa fundul sau sanii uneia si sa o notezi.
-baietii nu vor intelege de ce esti irascibila o saptamana din luna.
-nu poti despre chestii feminine cu ei. Chiar nu (!!!) poti sa le vorbesti baietilor de ultima ta partida fabuloasa de sex.
-vei participa fara sa vrei la concursuri stupide gen: "cine ragaie mai tare", "cine zice cea mai urata injuratura de mama" sau "cine bea cea mai multa bere".
-la betie sigur unul dintre ei va flirta cu tine si va regreta a doua zi. Partea buna e ca veti trece peste asta rapid.
-insa cel mai mare dezavantaj ar fi ca niciodata un baiat din gasca, nu te va vedea ca ceva mai mult decat o prietena. Si ce faci in situatia in care esti indragostita de unul dintre ei?

Despre mine


Incep prin a spune ca titlul postarii este cel mai idiot titlul pus de mine la vreo postare in 5 ani de activitate pe acest blog. Nu stiu cum as putea sa o denumesc altfel...
Dar hai, lasa titlul, citeste mai jos...
  • Fiecare dintre noi cunoaste tipa aia buna, care este visul oricarui baiat. Tipa aia care parca pluteste atunci cand merge. Care pare a fi cea mai norocoasa fiinta de pe acest Pamant. Banii, frumusete, faima, minte. E tipa aia care oricare dintre noi vrem sa fim. 
  • Fiecare dintre noi cunoaste si tipa aia care se lupta cu kg in plus, tipa care nu a sarutat niciodata un baiat, tipa care primeste porecle rautacioase. E tipa care primeste atentie fara sa o vrea. Ea vrea doar sa fie lasata in pace, ignorata.
  • Fiecare cunoaste o tipa tocilara. Exact, aia. Cea care nu se duce nicaieri niciodata. Care sta cu capul in carti. Care crede ca prin lectura evadeaza din realitatea ei limitata.
  • Fiecare cunoaste si tipa emo sau rockerita. Sau tipa care are cel mai frumos prieten. Tipa populara care este sufletul petrecerii. Tipa care este inconjurata in permanenta de gasca ei de fete. Sau tipa al carui nume nu l-ai stiut niciodata. 
  • Fiecare cunoaste tipa aia super inteligenta care face Medicina, ASE-ul si Dreptul in paralel. 



Eu am cate putin din toate. Sau din toate, nimic.


Nu sunt si nu am fost niciodata frumoasa, cel putin nu in sensul de Scarlett Johansson. Nu am avut niciodata masurile perfecte. Nu m-am putut lauda niciodata cu corpul meu. Nu am putut zice niciodata: "ok, am soldurile late, dar macar am sanii mari". Nu am avut niciodata parul ala drept din reclamele la sampon. Haine scumpe sau ultimile gadget-uri nu mi le-am permis.
Nu am fost genul care poarta fuste scurte si pantofi cu toc, ci mai degraba tenesi si hanorace. Rar ma machiez. Prefer sa dorm minute in plus decat sa mi le petrec in oglinda.
Niciodata nu mi-a placut sa fiu ca ceilalti. Nu ascultam nu-stiu-ce formatie pentru ca era cool. In toata adolescenta mea mi-am pictat unghiile negre. Nu imi cumparam rochie verde pentru ca se purta verdele. Nu mi-am facut suvite roz cu tinctura de castelani. La naiba, in semn de protest pentru eticheta formala, la balul de clasa a VIII, m-am imbracat in pantalonii negri si mi-am pus tricou cu AC/DC.
Cei mai buni prieteni ai mei sunt baietii, nu m-am inteles niciodata bine cu fetele. Iar la intalnirile cu gasca, sunt sufletul petrecerii. Ii fac pe toti sa rada.
Nu am respectat niciodata regulile. In primul an de liceu, era sa fiu exmatriculata pentru absente. Mi-am bagat picioarele in ea de materie (muzica), atunci cand profa mi-a dat 1 si am iesit din clasa urland si nu m-am mai dus la orele alea niciodata. Daca mi se spunea sa nu fac o chestie, o faceam. O simteam ca o provocare. Inca fac chestia asta foarte des.
La sfarsitul anul II de facultate, la ultimul examen am scris ce stiam in 10 minute si am plecat sa-mi iau bilete de la gara. Iar a doua zi la ora 5 eram in trenul spre Mangalia. Traieste clipa! - e motto-ul meu!
Citesc pentru ca imi place. Citesc de la romane "grele" Dostoievski like, pana la chick-lit-uri si reviste de specialiatate. Imi da posibilitatea sa evadez un pic din cotidian. De asemenea, consider ca e bine sa fi un om care este avid de cunoastere. Tot ce e nou, interesant, chestiile ciudate, curiozitatii, imi place sa le stiu, sa aflu despre ele, sa ma documentez.


Desi sunt asa cum sunt, lumea ma iubeste. Prietenii, familia si iubitul. Nu pentru ca as fi frumoasa, sau desteapta. Populara sau din contra. Mi se spune des ca il am pe "je ne sais quois". Nu poate fi definit acel ceva care ii atrage pe cei din jur la mine. Si sincer, imi place mult mai mult sa fiu apreciata in felul asta. Nu mi-ar placea sa fiu apreciata de cei din jurul meu pentru ca arat bine.

Fi tu insuti si lumea intreaga va fi la picioarele tale!

Fuck buddies

Situatie:
El si ea. Fuck buddies dar cu reguli bine stabilite. El poate vorbi cu cine vrea, se poate intalni cu cine vrea, poate sa si-o traga cu oricine vrea. Ea, nu. El trebuie sa fie pentru ea, singurul specimen masculin din viata ei. Mai exista si o alta regula: no strings attached. Fara sentimente.
Regulile au fost incalcate, si cum era de asteptat, dupa o relatie de 1 an jumatate, ea s-a indragostit de el. E topita dupa el, se tine dupa el non stop, ii face toate poftele, ii ofera toata atentia si dragostea pe care el o vrea. Problema e ca ea vrea mai mult. I-a cerut lui sa oficieze relatia. Sa treaca de la fuck buddies la o relatie de cuplu. El, nu vrea.

Doi prieteni sunt in situatia asta. Mi-a fost cerut sfatul si la prima vedere, lucrurile erau destul de simple. Chiar daca tipa nu e usa de biserica si e nu ceea ce ai numi o "fata cuminte", am sprijinit-o si am sfatuit-o sa incheie orice contact cu el. Nu vrea nici in ruptul capului. Se ascunde sub pretextul ca il vede mereu, facand parte din aceasi gasca de prieteni. Femeie, si eu am fost in situatia asta, si am renuntat la toti (!) pentru a nu-l intalni pe el (fostul). Am luat-o de la capat cu altii, am incercat sa cunosc alte persoane, am iesit, am socializat. Am sfatuit-o sa iasa, sa incheie orice fel de relatie (fie ea si de amicitie) cu el. Nu vrea. Considera ca ea e singura care ii poate oferi dragostea de care are el nevoie. OMG! "El, nu are nevoie de dragostea ta. Doar te foloseste!!!" Nu intelege asta.

El e genul care "arde orice prinde". Nu ii prea pasa de sentimentele ei, de ceea ce-i provoaca ei prin indiferenta cu care o trateaza. O suna din cand in cand si si-o trag. Are o prietena oficiala cu care ar vrea sa se insoare. Tipa de care vorbeam mai sus e doar o gagica din multe altele cu care vrea sa si-o mai arda intre timp. Il condam pentru ce ii face. Tipa, indiferent de cat de "bitch" este, nu merita tratamentul asta. Plus ca, el a fost cel care a instaurat regula ciudata cu "eu am voie cu mai multe, tu nu". Era logic si normal ca neavand niciun alt contact cu un alt barbat, ea sa se indragosteasca de el.

Ea este doar o fraiera, el un tip smecher. Ea vede in el viitorul, el vede in ea doar o partida de sex fara obligatii. Ea a fost gata sa renunte la tot pentru el iar el, nu ii acorda niciun sprijin niciodata.

Stateam sa ma gandesc cate alte sute, poate mii de femei se regasesc in acesta situatie. Cate altele se complac in acest joc murdar al dragostei? Cate altele cred orbeste intr-un barbat care nu le merita? Cate lacrimi varsa aceste fete pentru tipi carora nici macar nu le pasa de ele?

E trist ca se intampla asta, si daca as putea sa ajut in vreun fel, as scrie sute de carti, as sustine conferinte, as imparti pe strada flyere, as publica zilnic articole pe blog pentru a schimba acesta mentalitate feminina. Le-as incuraja sa fie tari! Sa treaca peste! Sa vada dincolo de ochii si farmecul lui. As incerca sa le ajut, sa vada ca merita mult mai mult, ca nu sunt singure. Ca cineva e langa ele cu un sfat bun, pentru ca altfel, dintr-o situatie banala se ajunge la tragedii. Si nu se merita...

R.I.P Sergiu Nicolaescu

Anul a inceput cu un eveniment tragic. Marele maestru, Sergiu Nicolaescu a decedat. Inca o stea a Romaniei a pierit. Desi batran ca varsta, Nicolaescu era un suflet tanar, capabil inca de minuni. 
Mi-a parut rau sa vad tot circul mediatic creat in jurul mortii acestuia. Oameni simpli dar si personalitati au contestat decizia maestrului de a fi incinerat. Pacat, pacat de reactia acestora. 

Oriunde ai fi, Sergiu Nicolaescu, sa stii ca nu te vom uita niciodata.

https://www.facebook.com/mihaimorar

2013

Prima postare pe anul acesta. Prima postare, rezolutiile anului in care abia am intrat.


  • Sa-mi iau licenta cu nota mare. 
  • Sa petrec mai mult cu prietenii.
  • Sa termin toate cartile pe care mi le-am propus sa le lecturez (am ramas de tot in urma).
  • Sa nu mai pierd noptiile fara rost.
  • Sa nu imi mai las treburile pe ultima suta de metri.
  • Sa am mai multa incredere in mine.
  • Sa imi gasesc un job.
  • Sa acord mai multa atentie scrisului. 
  • Sa fiu mai iubitoare si intelegatoare cu cei din jur.
  • Sa nu ma mai enervez atat de repede.
  • Sa mai dau jos vreo 2-3 kg.
  • Sa invat o limba straina.
  • Sa ma distrez mai mult decat anul trecut.
  • Sa o mai raresc cu tigarile.
  • Sa-mi cumpar o tableta.

Multe dorinte anul acesta, sper sa fie un an mai bun decat precedentul. Un an mai bun va doresc si voua, cei care aruncati un ochi pe blog. Fie ca toate dorintele voastre sa se indeplineasca!

2013 will be...legend...wait for it...dary!!!