Băieții lu' tata

Familia mea este formată din patru persoane: mama, tata eu și sora mea.

(Uite cum eu la 22 de ani, tocmai am scris o propoziție care ar fi putut fi scrisă de un copil de clasa I. Citesc cum am ales să încep postul asta și mă minunez... parcă sunt rândurile de început ale unei compuneri pentru copii care abia au învățat să scrie. :))) Tare sau ce?)

Revin. 

Tata, din păcate, nu a avut băieți. Dar a încercat să ne insufle nouă, fete, niște elemente masculine.

La un moment dat, acum câțiva ani, chiar ne spunea "baieții lu' tata". Știm (poate mai bine ca mulți băieți din ziua de azi) orice uneltă din atelierul lui, de la patent și șurubelniță în stea până la pistol de lipit și bormașină. L-am ajutat la tot felul de chestii tot timpul. Am ajuns la concluzia că a procedat bine, învățându-ne, atunci când l-am cunoscut pe actualul meu iubit, care nu știe nici să schimbe un bec. :)

Deci, băgați la cap, voi aștia care vedeți în femeie o ființă firavă care se sperie de un păianjăn, că undeva printre noi, sunt niște tipe care ar fi capabile să vă zugrăvească întreg apartamentul în timpul unui week-end cu băieții la mare. :)