Meci de box: Carl Froch vs Lucian Bute

Dupa saptamani de promovarea a luptei dintre Froch si Bute, a venit noaptea cea mare. Lucian Bute a luptat cu Carl Froch, intr-o confruntare pe viata si pe moarte. Daca Froch pierdea, se retragea, daca acesta castiga, romanul nostru pierdea centura. Si inevitabilul s-a produs, Bute a suferit prima infrangere din cariera sa. A fost facut KO in repriza a 5-a.

Dupa incheiere meciului, toata presa online vuia. "Am ajuns la vorba lui Doroftei, Bute e un nimic", "l-a facut praf", "Bute e mic copil", "Bute, retrage-te tata". Vazand acest val de nemultumiri, m-a cuprins un sentiment de dispret, de ura, de sila fata de romani. Cum sa spui asa ceva? Cum? Cum sa dai intr-un om cand e la pamant? Romanilor!!! Imnul nostru a rasunat la Nottingham intr-o arena cu 9000 de spectatori englezi! O mana de romani scanda numele "Bute" si "Romania"! Cand a fost ultima oara cand v-ati ascultat imnul intr-o final de Champions League sau Cupa Uefa? Cand a fost ultima oara cand maimutoii aia care invart o minge v-au facut sa va simti mandrii ca sunteti romani? Loviti un om care pierde o data in 31 de meciuri? Rusine!!!

Pe pagina oficiala de FB a lui Lucian, am citit cu uimire mesaje de incurajare transmise de francezi. Acestia il incurajeaza si il chemau "acasa" in Montreal pentru a-si lua revansa. Cum sa nu ma revolt? Cand ai nostrii au dat cu pietre si canadienii l-au sustinut? Indiferent de rezultat, Bute e un campion. Bute e un deschizator de drumuri, e un om care m-a si ne-a facut sa ne simtim mandri atunci cand triumfa si tricolorul ii era infasurat pe trup pentru ca un instantaneu cu aceasta, sa faca cunoscuta Romania si cu altfel apelative.  Presa mondiala rasuna cateva zile cu succesul romanului si uita poate, ca acesta se trage dintr-un stat de hoti si de tigani. 

Rusine Romaniei pentru atitudinea avuta pentru un mare om. Pentru un campion. Rusine celor care l-au denigrat si l-au facut cu ou si cu otet. Rusine tie, Doroftei care ai zis ca Bute s-a batut pana acum cu luptatori mici! In tine nimeni nu a aruncat cu rosii cand ai pierdut centura la canta, sau cand ai cazut lat in meciul cu Gatti si te-ai retras ca un las! Rusine forumistilor anonimi care au spamat pagina oficiala a lui Lucian cu mesaje injurioase si cuvinte grele!

Cat despre Bute, un mare om, un caracter deosebit, care trebuie sa priveasca dincolo de infrangere, sa accepte ca in viata mai si pierzi, sa ridice capul sus pentru ca asta nu e motiv de retragere si sa se pregateasca pentru revansa. Respectele mele se duc spre tine, Lucian Bute!

Zaleilah vs Fairytale

Comparati si voi melodia "Zaleilah", in ceea ce priveste ritmul , versurile, prestatia interpretei, miscarea scenica, "show-ul" pus in scena, cu castigatorul Eurovizionului din 2009, Alexander Rybak.

Spechless...

Eurovizion 2012

Sambata, 28 mai 2012 s-a desfasurat inca o editie a Eurovizionului. Editia cu nr 57 organizata in capitala Azerbaijanului, Baku. Eurovizionul este un show european in care 42 de tari se lupta sa ajunga in marea finala de 26, unde concureaza pentru castigarea premiului. 

Romania trimite in "batalie" melodia "Zaleilah" compusa de Costi Ionita si cantata de trupa Mandinga. Acesta lalaiala melodie cu iz de manele si muzica orientala, nu-mi inspira nimic. Prinde la masa de oameni amatoare de versuri anoste si lalaiala ieftina. 

Prestatia Elenei a fost groaznica. Vocea ii tremura, a iesit din ritm, iar miscarea scenica a fost sub orice critica. Verisoara-mea de 6 ani a avut de invatat pentru serbare un dans mult mai complex. 

Dezamagire mare pentru compozitor, trupa si fani care vedeau aceasta "capodopera" in primele 5. Romania a ocupat locul 12 (singurele 12 puncte le-am primit de la Moldova). Castigatoare a fost Suedia, urmata de "babutele" din Rusia si Serbia. 

Eurovizionul merge pe un principiu pe care multi nu il inteleg. Se strang cativa si zic: "Ba, gagica aia din Suedia e buna rau, piesa buna, prinde la radio, ea iese. Da-ti si voi puncte mari (peste 7) si in rest va priveste". Restul este reprezentat de votul bazat pe criteriul geopolitic. La modul: "Dam si noi 8 la vecini, ca si ei ne dau noua.".  Si asa se stabileste castigatorul!

Aici, piesa castigatoare. Ne vedem la anu'!

23 mai in istorie

1618- Incepe Razboiul de 30 de ani
1805- Napoleon Bonaparte este incoronat rege al Italiei, la Domul din Milano
1929- Se lanseaza prima animatie Mickey Mouse cu sunet, "Copilul carnavalului"
1934- Faimosii delicventi americani Bonnie Parker si Clyde Barrow au fost ucisi intr-un asalt al fortelor de ordine
1967 - S-a născut Phil Selway, baterist al trupei Radiohead
1995- A fost prezentat publicului limbajul de programare Java


Pe 23 mai 2009, am spus prima data "te iubesc" unui baiat.  E o data importanta in istoria vietii mele...

Everybody dies- House

"Everybody lies" era motto-ul serialului meu de suflet, House. Asa ca era logic ca ultimul episod al serialului se se intituleze "Everybody dies". House a ajuns la final, dupa 8 sezoane si 176 de episoade.

SPOILER ALERT!

Toata lumea moare, insa nimeni nu o face mai bine ca House. Episodul final is totally fucked up! Dupa ce isi insceneaza propria moarte pentru a scapa de inchisoare (in penultimul episod aflam ca datorita unei farse nereusite facuta lui Foreman, House eliberat conditionat, trebuie sa-si continue pedeapsa de 6 luni, asta in conditiile in care Wilson, mai are 5 luni de trait, datorita cancerului) House ramane acelasi egoist, egocentric, ticnit, arogant, zeflemitor tip pe care toti il cunoastem si il iubim.
Scena inmormantarii mi s-a parut una dintre cele mai geniale scene dintr-un serial. Pe rand, fiecare persoana care l-a cunoscut pe House si-a adus omagiul. Cu ocazia asta, ne-am reintalnit cu persoanje precum Stacy, Kutner, Amy, Cameron, si 13 ( mi-a parut rau ca scenaristii nu au adus-o si pe Cuddy). Suspect mi s-a parut ca toata lumea il lauda si il ridica in slavi si asteptam momentul in care cineva va spune cu adevarat cum a fost House, si acela a fost Wilson. "House was a pice of ass!"- geniala replica care a sintetizat intreg caracterul zeflemitor al doctorului.
House isi insceneaza propria moarte pentru a scapa de inchisoare. Pune mai presus de viata lui, de cariera lui, relatia stransa intre el si Wilson. Legatura care ne duce cu gandul cea mai celebra relatie de prietenie cea dintre Sherlock Holmes si Watson.
Finalul episodului ne arata ca exista viata dupa House. Taub ramane aproape de fetele lui, Cameron isi reface viata si are un copil iar Chase preia functia lui House in departament. Lasarea propriei legitimati de catre House pentru ca Foreman sa o gaseasca mi s-a parut un gest simbolic. House il respecta pe Foreman si il aprecieaza. Aceasta a fost singurul care i-a tinut piept in repetate randuri.
Scena finala cu Wilson si House calatorind pe motocicletele lor spre Nicaieri, era sfarsitul pe care toti il asteptam. "Carpe diem" este ultima lectie predata de maestrul House, care s-a retras in plina glorie.

Era" House" a apus. Un serial exceptional care nu va fi in curand uitat. Jos palaria pentru Hugh Laurie care a interpretat un personaj care va dainui in sufletele noastre mult timp.

Jurnal studentesc [part 4]

Data: 19.05.2012
Mood: Anxious
Melodia saptamanii: Ronan Keating - If Tomorrow Never Comes 

Dupa o bine meritata vacanta, a fost timpul sa intram in paine. Vine sfarsitul semestrului, proiectele finale, examene, mariri de note, recuperari de seminarii. The Fantastic Four s-au apucat de proiectul lui Carlan: "Vizibilitate in sfera publica. Scandaluri ajunse din privat in public. Cazul lui Dominique Strauss Kahn". O saptamana am lucrat non stop. Diminetile le incepeam la BCU cu George, pranzul era dedicat colectarii datelor si noaptea era numai a redactarii. Ne-am chinuit o saptamana, fara iesiri afara, fara mers la facultate, fara beri baute in Argentin, fara seriale!
Marti dimineata prezentarea in fata profesorului. Am turuit noi vreo 10 minute si dupa ce ne-am expus lucrarea au urmat criticile, multe la numar. Ne-a spus ca ideea e buna, insa intr-o alta directie. Say what? Proiectul era gata! Analiza de presa timp de o luna de zile pe ziarele franceze Le Monde si L'humanite vs New York Times si Daily News. Comentarea a aproximativ 30 de articole din aceasta perioada. Selectarea comentarilor lasate de utilizatori (cca 4000). Nu e bine. Ar trebui sa urmam alta directie. Sa urmarim social media. Nr de twitter-uri, pagini de FB, si multe multe altele.
Vestea ne-a daramat tinand cont ca am avem inca 5 proiecte de realizat, unele dintre ele individuale. Si in plus, avem si noi o viata personala. Nu mai tin minte ultima oara cand ne-am intalnit doar sa vorbim. Nu de Carlan, nu de DKS. Just talk.

Sfarsitul de semestru sucks!

Campanie electorala PSD

S-a dat startul campaniei electorale! Bucurie mare pentru pensionarii care asteapta pachetele "magice" de zahar, orez si faina si pentru manelistii burtosi bautori de bere la carafa si mancatori de mici.
Pe principiul "care da mai mult" partidele incearca sa influenteze alegatorul ca ele ar fi cele mai compente la putere.

Azi, am avut drum prin sectorul 6 unde candideaza Prigoana. Acesta promite solutionarea problemei maidanezilor, transport RATB gratuit? (la asta trebuie sa ma interesez, poate am inteles gresit), terminarea magistralei de metrou s.a.m.d. Habar nu am cine candideaza din partea PSD-ul in 6,  insa acesta organizeaza concert in Parcul Crangasi unde va performa marea artista.... Maria Craciun. Who the fuck is Maria Craciun???

Sa ma pici cu ceara daca am auzit vreodata de individa asta. Oare cine e? E vreo artista de care eu in idiotenia mea nu am auzit? O fi precum Whitney Houston? E vreo parasuta  cantareata precum Inna? Ajung acasa si dau un google search sa-mi satisfac curiozitatea. Maria Craciun e un kid mult prea dezvoltat (a se citi obez) pentru varsta ei care are melodii populare gen "Impodobeste mama, bradul".

Rusine PSD! Cine dracu' vine sa asculte copilu' asta chiulangiu (ma gandesc ca e foarte ocupata cu cariera si nu prea da pe la scoala) cum lalaie 3 cantece si lesina??? Pai, daca tot vreti sa faceti treaba, faceti-o ca lumea! Invitati domne' pe Guta, Nicu Paleru, Salam, Vijelie si alte specimene din celenteratele astea, ca sa se simta si omu' bine. Berea si micii intra doar cu "O, viata mea!" nu cu "Adio copilarie". Si la ce sa se uite gibonii cocalari ragaitori de bere? Ies sa-si clateasca si ei ochii, nu? Le trebuie o Denisa, o...(completati voi mai departe), nu copilu' asta iesit din scutece.

Ba, voi astia de la PSD, angajati alti PR-isti ca astia nu se ocupa cum trebuie de campania voastra. Pe baza Mariei Craciun pierdeti 4 ani de furat. Ganditi-va bine!

Campionatul european de gimnastica 2012

Felicitari gimnastelor romane! Nu stiu cum in tara asta sunt promovati maimutoii aia care invart o minge o ora jumatate, maimutoi care nu au mai reusit nici o performanta de ani buni, in defavoarea acestor tinere care fac cunoscut numele Romaniei pe harta sporturilor.

Daca deschizi tv-ul si asculti intreg buletinul de stiri sportive, observi ca 99% dintre ele sunt despre "regele sportului romanesc", fotbalul. Chestia asta ma enerveaza maxim. Tin minte anii trecuti cand echipa Holtchim a castigat Mondialul la handbal si aceasta informatie a fost difuzata dupa ce s-a vorbit de bomba sexi a lui Dodel. Sau anul acesta cand baietii de la tenis au castigat la dublu. Stirea a fost difuzata dupa ce s-a vorbit despre scandalul in care este implicat Mitica Dragomir. Sa nu mai zic de scrima...

Echipa de aur la Campionatul European de gimnastica feminina, Bruxelles 2012 a castigat: patru medalii de aur: Sandra Izbasa (sarituri), Catalina Ponor (barna), Larisa Iordache (sol) si in concursul pe echipe! Si doua medalii de argint: Catalina Ponor (sol), Larisa Iordache (barna).

Rusine televiziunilor care nu acorda acestor talente, atentia pe care o merita. 

Iar voi fetelor, aveti respectul meu!

Quote

Oamenii nu scriu sonete despre compatiblitati, sau romane despre scopuri comune in viata si discutii stimulante. Marile iubri sunt cele nebunesti. Exista o diferenta intre marea iubire si dragostea potrivita.
Nu eram inca gata sa renunt la tine...

Maturizare

Citesc primele postari ale mele pe acest blog, tentative ale unui copil care credea prea mult in oameni, care  credea in "viata-n roz", care isi astepta Printul pe cal alb. Care credea ca lumea e a ei, care considera fiecare zi in care traieste si sa bucura de maruntisuri de o zi fericita. Un copil mereu vesel si plin de sperante si vise. 

Eram o visatoare care credea ca s-a nascut pentru a fi cineva. 

Realizez ca multe s-au schimbat intre timp, nu mai sunt un copil care crede ca lumea e a ei, care stie ca totul e o iluzie. Maturizarea asta m-a facut un om mai bun, mai cerebal, mai cu "picioarele pe pamant". 

Nici macar nu stiu daca asta e de bine sau de rau...

Couples

Be my freakin' person!!!

Jurnal studentesc [part 3]

Data: 09.04.2012
Mood: Sleepy
Melodia saptamanii: Debussy - Clair de lune

Miercuri. 8 dimineata. Curs pana la 8 jumatate seara cu o zi inainte. Optionalul audio-video cu cel mai calm profesor ever. Rar mi-a fost dat sa intalnesc un om atat de calm, are atata rabdare cu studentii care mai au putin si dorm pe scaune (la un curs chiar s-a intamplat asta), pune intrebari la care nimeni niciodata nu raspunde, ofera pauza de 20 de minute, ne lasa sa intram in sala chiar daca intarzim, ne da drumul cu o jumatate de ora mai devreme. Ce mai, un super prof!
Saptamana trecuta, am vizionat un documentar despre editarea filmelor (de la filmele mute pana la productii recente), efectele speciale din filme celebre (s-a pus accentul pe Matrix) si trecerea de la filmarea dintr-un singur cadru la mai multe.
Saptamana asta am trecut in revista spoturile publicitare castigatoare de la Cannes.
Unul dintre cele mai bune spoturi vazute de mine pana acum.

Dependenta de dragoste

La o discutie foarte sincera cu una dintre prietenele mele, a spus ceva de genul: "Sunt dependenta de multe c***turi, iar dintre toate, dragostea este cel mai de c***t drog". Nu stiu daca a inventat ea chestia asta, a auzit-o de la cineva sau pur si simplu a gasit-o pe net, insa m-a pus pe ganduri.

Sunt dependenta de multe chestii: sunt dependenta de tigari, nu pot renunta la acest viciu desi am incercat aproape orice, sunt dependenta de cafea, daca nu beau cel putin 2 cafele pe zi, am o stare irascibila si nu te poti intelege cu mine absolut deloc. Sunt dependenta de muzica, ascult muzica oriunde, oricat si oricand; fie ca imi fac temele, ma duc spre scoala, fac curatenie, citesc sau vreau sa dorm. Am un card de 8 GB plini de muzica, cu playlist-uri care varieaza in functie de mood-ul meu din ziua respectiva. Sunt dependenta de atentie, imi place sa fiu in centrul atentiei, sufletul petrecerii, imi place sa mi se ceara sfaturi, sa le dau si acestea sa fie respectate. Sunt dependenta de citit: daca nu citesc cel putin o carte pe saptamana, innebunesc. Sunt dependenta de seriale: vizionez cca 25 de seriale on-air si atunci cand acestea sunt in pauza ma uit la un serial deja terminat. Seara nu ma culc inainte sa-mi vad episoadele aparute in ziua respectiva.

Mai sunt multe chestii la care nu pot renunta dar, sa revenim la dragoste. Sunt dependenta de dragoste. Sunt o vesnica indragostita. Nu stiu cum as putea trai intr-o lume in care nu m-as simti iubita, apreciata. Fostul meu prieten nu intelegea cata nevoie de afectiune, de apropiere, de atentie, aveam nevoie. D'aia nici nu a mers.

Poti face rost de tigari, cafea, muzica, seriale, internet etc foarte usor, dar de dragoste nu. Ea nu se gaseste pe toate drumurile. Nu o poti procura usor si nu e la indemana oricui. Nu o poti cumpara, nu o poti inchiria. O poti oferi in speranta ca o vei primi si tu la randul tau. Nu poti negocia dragoste sau nu-i poti stabili un pret. Nu poti hotara cand sau pe cine sa iubesti sau sa nu mai iubesti. Nu poti impune cuiva sa te iubeasca si nu-ti poti impune tie sa iubesti.

Dragostea este intr-adevar cel mai de c***t drog. Sunt dependenta si ma gandesc sa ma internez la rehab. Dar sunt sigura ca nu exista vreun tratament pentru asta. Dependenta asta, trebuie sa treaca de la sine...

Jurnal studentesc [part 2]

Data: 31.03.2012
Mood: Angry
Melodia saptamanii: The Pretty Reckless - You make me wanna die


Studentii stiu foarte bine ca in fiecare semestru exista un curs stupid, care nu are legatura cu specializarea sa, curs  pe care nu ai vrea sa-l frecventezi dar esti obligat pentru ca nu iti ies creditele. Si cum Legile lui Murphy se aplica in viata de zi cu zi, probabilitatea ca la aceasta materie stupida, titular de catedra sa fie un profesor al dracu', este  foarte mare.
Semestrul asta am curs cu cel mai al dracu' profesor din SNSPA. Faima lui este renumita atat printre studenti cat printre ceilalti profesori. Pe tip, il cheama Carlan. E un tip la vreo 35 de ani, bine facut, cu un inceput de chelie si cu un obicei idiot de a desfiinta pe oricine. Metoda lui de predare este denumita generic, "carlaniana". Tipul e atat de exigent, incat nimeni nu are curajul sa spuna nimic la seminarul lui. In general, ne da de citit,  cca 150 de pagini in engleza cu diferite teme pe care le comentam la seminar. Dar la ora, decat sa spui ceva, mai bine iti infingi un pix in ochi. Iti da replica la orice, nu te lasa sa spui nimic. Spre exemplu, o tipa spune "sa presupunam ca Lady Gaga ca parte a culturii pop din zilele noastre...", raspunsul lui: "cine sa presupunem?, de unde stii ca Lady Gaga face parte din cultura pop?, ce inseamna cultura pop din zilele noastre?, ce inseamna cultura pop in zilele trecute?". Asa ca mai bine taci. Te abtii sa deschizi gura, sa-ti sustii punctul de vedere pentru ca stii ca vei ajunge la intregi polemici din care nu vei iesi nicidecum castigator. Pentru ca doar unul are dreptate, si ala e Carlan!

Earth Hour 2012

Campania se deruleaza de patru ani in Romania iar pentru mine, este al treilea an cand sustin Earth Hour. Am promovat-o in social media si aici pe blog.
Informatii despre aceasta campanie, gasiti aici.

Renuntati o ora la tot ce inseamna tehnologie. Iesiti afara si uitati-va la stele, luati cina cu persoana iubita la lumina lumanarilor, da-ti o tura prin parc cu bicicleta, joaca-te impreuna cu prietenii tai "adevar sau provocare" cu lumina stinsa! Idei sunt multe...

Timp de o ora, lasa planeta sa respire!

Jurnal studentesc [part 1]

Data: 24.03.2012
Mood: High
Melodia saptamanii: Damien Marley - Welcome to Jamrock 

Sistemul de planificare a seminariilor in FCRP (Facultatea de Comunicare si Relatii Publice) este unul clasic. Seminariile au loc din doua in doua saptamani. Grupele pare in saptamana para si cele impare in cea impara. Eu sunt grupa 2. Fiind 3 grupe la specializarea Publicitate, noi intotdeauna avem seminariile singuri, pe celelalte grupe le mai combina la seminarii. Planificarea este una clasica, dupa cum spuneam, dar tipele care alcatuiesc orarul fac din acesta un fel de cub Rubik. Pentru a descifra orarul din FCRP trebuie aplicati niste algoritmi, ecuatii de gradul 3, sisteme si rezolvarea unor radicali.

Saptamana asta a fost saptamana cu seminarii. Insa totodata a fost si prima saptamana calduroasa din acest an, asa ca nici eu nici gasca vesela (Laura, George si Andrei) nu ne-am prezentat la niciun curs. 3 zile din saptamana am stat acasa si in alea doua zile cand intr-adevar trebuia sa mergem la cursuri, am preferat sa dam o tura prin Izvor sa jucam Septica. Ne-am bucurat de soare, am mancat shaorma la 5 lei, inghetata la dozator si guma Hubba Bubba. Am jucat carti si mima. Cu ocazia asta am descoperit ca sunt absolut dezastruoasa la jocul asta. Am ras ca nebunii cand am sarit sotronul pentru ca ne-am amintit de copilarie. A, si pentru ca Laura era imbracata in fusta :)

Saptamana viitoare ne apucam de treaba,  referat la Carlan. Incepe Al III-lea Razboi Mondial!

Rubrica noua

M-am hotarat sa am aici pe blog, o rubrica saptamanala in care scriu despre viata de student. Pentru ca, sa recunoastem, anii studentiei sunt cei mai frumosi ani. Acum e perioada in care desi adult, vrei sa fi un copil. Acum e timpul cand ai cea mai mare nevoie de bani si nu ai. Acum e perioada in care nimeni nu te angajeaza pentru ca nu ai experienta. Acum e timpul cand inveti ce iti place, cand alegi tu ce vrei sa inveti. Acum, mai mult ca oricand, legi prietenii durabile!

Deci, rubrica asta va viza experientele din viata mea, o studenta anul II la SNSPA, Facultatea de Comunicare si Relatii Publice, specializarea Publicitate.

Asa ceva...

In primul rand, imi fac mea culpa, pentru ca print-screen-urile sunt facute unei prietene d'ale mele de pe Facebook. Trag concluzia de aici ca nu sunt destul de selectiva cu acceptul de pe FB. Desi nu dau accept mosilor libidinosi, "taranilor" (si nu ma refer aici la omul ala care munceste pe camp, ci la taranu' ala care iti lasa mesaj privat cu "dami shi mie ad pe mess, ia idul meu, scumpo :*), nu dau accept persoanelor necunoscute cu care nu am cel putin 5 prieteni in comun, si de obicei inainte sa accept, ma uit si pe profilul omului ca sa nu ma trezesc in situatii ca astea. Dar individa asta nu stiu cum a scapat selectiei drastice. Habar nu am!


In al doilea rand, cand am vazut postarile tipei, mi-au venit in cap urmatoarele proverbe "nu te c**i in gustul omului", "daca prostia ar durea, unii ar urla in chinuri" si "Mare iti e Gradina, Doamne!".  Cum ma, poti spune ca asculti orice? Adica postezi Poison de Alice Cooper si dup'aia Sorin Copilu' de Haur??? C'mon!
Asta concureaza cu imbecilitatea pe care am auzit-o anul trecut, cum ca rockerii asculta manele la maxim, "pe sistem", atunci cand ajung acasa si nu-i vede nimeni.

Desi, m-am certat cu o multime de persoane de a lungul timpului, pe tema asta, eu raman la parerea mea, nu poti asculta orice. Si nu suport intrebarea aia, "Da' ce ma? La petreceri asculti Nirvana in loc de manele? Da! Am fost la petreceri, la petreceri de calitate, la care m-am simtit bine si fara sa ascult Salam sau alte alimente de genul asta.

In al treilea rand...de fapt nu...nu, nu, nu, nu exista in al treilea rand, pentru ca nu am de gand sa scot in evidenta ca melodiile de calitate ale unor artistii talentati au 4 like-uri dar maneaua aia cretinoida a unui strans de c***e are 16. Nu vreau sa intru in polemica culturii muzicale ale generatiei anilor '90.





Concluzie:
Intrebarea intrebarilor nu e "a fi sau a nu fi?"...Intrebarea e "pai, fata manele sau marilyn manson?"
Raspuns: De toateeee...fara numar, fara numar....

Maraton de 24 de ore Maroon 5 si Coca Cola.

Timp de 24 de ore, fanii formatiei Maroon 5 pot intra in legatura cu membrii, avand acces la studioul de inregistrari.  Acestia pot interactiona live cu formatia contribuind la compunerea versurilor, a ritmului a noii piese. Link de acces. Studioul de inregistrare va fi dotat cu tehnologie de ultima ora, pentru a permite trupei sa comunice cu fanii din intreaga lume. Interactiunea va fi posibila prin intermediul unui sistem de proiectie, bazat pe miscare, ce va proiecta mesajele si comentariile fanilor pe peretii studioului, acestea fiind transmise astfel direct membrilor trupei. In acest fel, studioul de inregistrare va deveni o interfata care le va permite membrilor formatiei sa interactioneze direct cu fanii.
Maratonul de 24 de ore face parte din campania globala “Coca-Cola Music”, un proiect muzical inovator oferit de Coca-Cola tinerilor care au astfel sansa de a participa la procesul de creatie si de a observa munca artistilor de top ai industriei muzicale.
De-a lungul a 24 de ore, fanii vor putea transmite cuvinte, imagini si comentarii ca surse de inspiratie pentru noua melodie, avand totodata sansa de a adresa intrebari si de a vota diferite propuneri ale formatiei.
Adam Levine, solistul Maroon 5, a declarat: „Toti ne amintim de momentele adolescentei, cand cantam in camerele noastre, incercand sa ne imitam idolii. Asadar, sa poti lua parte la un proiect global, care ofera o incursiune in ceea ce se intampla in spatele usilor inchise este cu adevarat extraordinar. Suntem nerabdatori sa ne alaturam proiectului Coca-Cola Music si sa permitem fanilor din intreaga lume sa ia parte la procesul nostru creativ”.
In Bucuresti, fanii sunt asteptati de Coca-Cola si Radio 21 in clubul  Maxx, marti, 22 martie, incepand cu ora 19.00 pentru a urmari sesiunea de inregistrari si pentru a-si aduce aportul la crearea celei mai noi piese Maroon 5, ce va fi prezentata ulterior lumii intregi.
Sursa
Coca Cola si Maroon 5- doua dintre placerile mele nevinovate fara de care nu pot trai...

Martie

E martie, luna cadourilor, in care doamnele si domnisoarele sunt sarbatorite.

Imi place luna martie, e o luna a renasterii. E inceputul primaverii, soarele incepe sa se arate, apar ghioceii, zambilele si freziile (o Doamne, parfumul freziilor ma innebuneste), cuplurile ies prin parcuri tinandu-se de mana, nu se mai sta intr-un bar obscur plin de fum pentru ca e frig, iti poti bea cafeaua linistita afara in fata Mc-ului de la Romana, peste tot e plin de brizbrizuri care iti bucura ochii, fetele poarta martisoare la mana si brose in piept. Ce mai, e sarbatoare in regula!

Bucurati-va de primvara!