Dependenta de dragoste

La o discutie foarte sincera cu una dintre prietenele mele, a spus ceva de genul: "Sunt dependenta de multe c***turi, iar dintre toate, dragostea este cel mai de c***t drog". Nu stiu daca a inventat ea chestia asta, a auzit-o de la cineva sau pur si simplu a gasit-o pe net, insa m-a pus pe ganduri.

Sunt dependenta de multe chestii: sunt dependenta de tigari, nu pot renunta la acest viciu desi am incercat aproape orice, sunt dependenta de cafea, daca nu beau cel putin 2 cafele pe zi, am o stare irascibila si nu te poti intelege cu mine absolut deloc. Sunt dependenta de muzica, ascult muzica oriunde, oricat si oricand; fie ca imi fac temele, ma duc spre scoala, fac curatenie, citesc sau vreau sa dorm. Am un card de 8 GB plini de muzica, cu playlist-uri care varieaza in functie de mood-ul meu din ziua respectiva. Sunt dependenta de atentie, imi place sa fiu in centrul atentiei, sufletul petrecerii, imi place sa mi se ceara sfaturi, sa le dau si acestea sa fie respectate. Sunt dependenta de citit: daca nu citesc cel putin o carte pe saptamana, innebunesc. Sunt dependenta de seriale: vizionez cca 25 de seriale on-air si atunci cand acestea sunt in pauza ma uit la un serial deja terminat. Seara nu ma culc inainte sa-mi vad episoadele aparute in ziua respectiva.

Mai sunt multe chestii la care nu pot renunta dar, sa revenim la dragoste. Sunt dependenta de dragoste. Sunt o vesnica indragostita. Nu stiu cum as putea trai intr-o lume in care nu m-as simti iubita, apreciata. Fostul meu prieten nu intelegea cata nevoie de afectiune, de apropiere, de atentie, aveam nevoie. D'aia nici nu a mers.

Poti face rost de tigari, cafea, muzica, seriale, internet etc foarte usor, dar de dragoste nu. Ea nu se gaseste pe toate drumurile. Nu o poti procura usor si nu e la indemana oricui. Nu o poti cumpara, nu o poti inchiria. O poti oferi in speranta ca o vei primi si tu la randul tau. Nu poti negocia dragoste sau nu-i poti stabili un pret. Nu poti hotara cand sau pe cine sa iubesti sau sa nu mai iubesti. Nu poti impune cuiva sa te iubeasca si nu-ti poti impune tie sa iubesti.

Dragostea este intr-adevar cel mai de c***t drog. Sunt dependenta si ma gandesc sa ma internez la rehab. Dar sunt sigura ca nu exista vreun tratament pentru asta. Dependenta asta, trebuie sa treaca de la sine...

Jurnal studentesc [part 2]

Data: 31.03.2012
Mood: Angry
Melodia saptamanii: The Pretty Reckless - You make me wanna die


Studentii stiu foarte bine ca in fiecare semestru exista un curs stupid, care nu are legatura cu specializarea sa, curs  pe care nu ai vrea sa-l frecventezi dar esti obligat pentru ca nu iti ies creditele. Si cum Legile lui Murphy se aplica in viata de zi cu zi, probabilitatea ca la aceasta materie stupida, titular de catedra sa fie un profesor al dracu', este  foarte mare.
Semestrul asta am curs cu cel mai al dracu' profesor din SNSPA. Faima lui este renumita atat printre studenti cat printre ceilalti profesori. Pe tip, il cheama Carlan. E un tip la vreo 35 de ani, bine facut, cu un inceput de chelie si cu un obicei idiot de a desfiinta pe oricine. Metoda lui de predare este denumita generic, "carlaniana". Tipul e atat de exigent, incat nimeni nu are curajul sa spuna nimic la seminarul lui. In general, ne da de citit,  cca 150 de pagini in engleza cu diferite teme pe care le comentam la seminar. Dar la ora, decat sa spui ceva, mai bine iti infingi un pix in ochi. Iti da replica la orice, nu te lasa sa spui nimic. Spre exemplu, o tipa spune "sa presupunam ca Lady Gaga ca parte a culturii pop din zilele noastre...", raspunsul lui: "cine sa presupunem?, de unde stii ca Lady Gaga face parte din cultura pop?, ce inseamna cultura pop din zilele noastre?, ce inseamna cultura pop in zilele trecute?". Asa ca mai bine taci. Te abtii sa deschizi gura, sa-ti sustii punctul de vedere pentru ca stii ca vei ajunge la intregi polemici din care nu vei iesi nicidecum castigator. Pentru ca doar unul are dreptate, si ala e Carlan!

Earth Hour 2012

Campania se deruleaza de patru ani in Romania iar pentru mine, este al treilea an cand sustin Earth Hour. Am promovat-o in social media si aici pe blog.
Informatii despre aceasta campanie, gasiti aici.

Renuntati o ora la tot ce inseamna tehnologie. Iesiti afara si uitati-va la stele, luati cina cu persoana iubita la lumina lumanarilor, da-ti o tura prin parc cu bicicleta, joaca-te impreuna cu prietenii tai "adevar sau provocare" cu lumina stinsa! Idei sunt multe...

Timp de o ora, lasa planeta sa respire!

Jurnal studentesc [part 1]

Data: 24.03.2012
Mood: High
Melodia saptamanii: Damien Marley - Welcome to Jamrock 

Sistemul de planificare a seminariilor in FCRP (Facultatea de Comunicare si Relatii Publice) este unul clasic. Seminariile au loc din doua in doua saptamani. Grupele pare in saptamana para si cele impare in cea impara. Eu sunt grupa 2. Fiind 3 grupe la specializarea Publicitate, noi intotdeauna avem seminariile singuri, pe celelalte grupe le mai combina la seminarii. Planificarea este una clasica, dupa cum spuneam, dar tipele care alcatuiesc orarul fac din acesta un fel de cub Rubik. Pentru a descifra orarul din FCRP trebuie aplicati niste algoritmi, ecuatii de gradul 3, sisteme si rezolvarea unor radicali.

Saptamana asta a fost saptamana cu seminarii. Insa totodata a fost si prima saptamana calduroasa din acest an, asa ca nici eu nici gasca vesela (Laura, George si Andrei) nu ne-am prezentat la niciun curs. 3 zile din saptamana am stat acasa si in alea doua zile cand intr-adevar trebuia sa mergem la cursuri, am preferat sa dam o tura prin Izvor sa jucam Septica. Ne-am bucurat de soare, am mancat shaorma la 5 lei, inghetata la dozator si guma Hubba Bubba. Am jucat carti si mima. Cu ocazia asta am descoperit ca sunt absolut dezastruoasa la jocul asta. Am ras ca nebunii cand am sarit sotronul pentru ca ne-am amintit de copilarie. A, si pentru ca Laura era imbracata in fusta :)

Saptamana viitoare ne apucam de treaba,  referat la Carlan. Incepe Al III-lea Razboi Mondial!

Rubrica noua

M-am hotarat sa am aici pe blog, o rubrica saptamanala in care scriu despre viata de student. Pentru ca, sa recunoastem, anii studentiei sunt cei mai frumosi ani. Acum e perioada in care desi adult, vrei sa fi un copil. Acum e timpul cand ai cea mai mare nevoie de bani si nu ai. Acum e perioada in care nimeni nu te angajeaza pentru ca nu ai experienta. Acum e timpul cand inveti ce iti place, cand alegi tu ce vrei sa inveti. Acum, mai mult ca oricand, legi prietenii durabile!

Deci, rubrica asta va viza experientele din viata mea, o studenta anul II la SNSPA, Facultatea de Comunicare si Relatii Publice, specializarea Publicitate.

Asa ceva...

In primul rand, imi fac mea culpa, pentru ca print-screen-urile sunt facute unei prietene d'ale mele de pe Facebook. Trag concluzia de aici ca nu sunt destul de selectiva cu acceptul de pe FB. Desi nu dau accept mosilor libidinosi, "taranilor" (si nu ma refer aici la omul ala care munceste pe camp, ci la taranu' ala care iti lasa mesaj privat cu "dami shi mie ad pe mess, ia idul meu, scumpo :*), nu dau accept persoanelor necunoscute cu care nu am cel putin 5 prieteni in comun, si de obicei inainte sa accept, ma uit si pe profilul omului ca sa nu ma trezesc in situatii ca astea. Dar individa asta nu stiu cum a scapat selectiei drastice. Habar nu am!


In al doilea rand, cand am vazut postarile tipei, mi-au venit in cap urmatoarele proverbe "nu te c**i in gustul omului", "daca prostia ar durea, unii ar urla in chinuri" si "Mare iti e Gradina, Doamne!".  Cum ma, poti spune ca asculti orice? Adica postezi Poison de Alice Cooper si dup'aia Sorin Copilu' de Haur??? C'mon!
Asta concureaza cu imbecilitatea pe care am auzit-o anul trecut, cum ca rockerii asculta manele la maxim, "pe sistem", atunci cand ajung acasa si nu-i vede nimeni.

Desi, m-am certat cu o multime de persoane de a lungul timpului, pe tema asta, eu raman la parerea mea, nu poti asculta orice. Si nu suport intrebarea aia, "Da' ce ma? La petreceri asculti Nirvana in loc de manele? Da! Am fost la petreceri, la petreceri de calitate, la care m-am simtit bine si fara sa ascult Salam sau alte alimente de genul asta.

In al treilea rand...de fapt nu...nu, nu, nu, nu exista in al treilea rand, pentru ca nu am de gand sa scot in evidenta ca melodiile de calitate ale unor artistii talentati au 4 like-uri dar maneaua aia cretinoida a unui strans de c***e are 16. Nu vreau sa intru in polemica culturii muzicale ale generatiei anilor '90.





Concluzie:
Intrebarea intrebarilor nu e "a fi sau a nu fi?"...Intrebarea e "pai, fata manele sau marilyn manson?"
Raspuns: De toateeee...fara numar, fara numar....

Maraton de 24 de ore Maroon 5 si Coca Cola.

Timp de 24 de ore, fanii formatiei Maroon 5 pot intra in legatura cu membrii, avand acces la studioul de inregistrari.  Acestia pot interactiona live cu formatia contribuind la compunerea versurilor, a ritmului a noii piese. Link de acces. Studioul de inregistrare va fi dotat cu tehnologie de ultima ora, pentru a permite trupei sa comunice cu fanii din intreaga lume. Interactiunea va fi posibila prin intermediul unui sistem de proiectie, bazat pe miscare, ce va proiecta mesajele si comentariile fanilor pe peretii studioului, acestea fiind transmise astfel direct membrilor trupei. In acest fel, studioul de inregistrare va deveni o interfata care le va permite membrilor formatiei sa interactioneze direct cu fanii.
Maratonul de 24 de ore face parte din campania globala “Coca-Cola Music”, un proiect muzical inovator oferit de Coca-Cola tinerilor care au astfel sansa de a participa la procesul de creatie si de a observa munca artistilor de top ai industriei muzicale.
De-a lungul a 24 de ore, fanii vor putea transmite cuvinte, imagini si comentarii ca surse de inspiratie pentru noua melodie, avand totodata sansa de a adresa intrebari si de a vota diferite propuneri ale formatiei.
Adam Levine, solistul Maroon 5, a declarat: „Toti ne amintim de momentele adolescentei, cand cantam in camerele noastre, incercand sa ne imitam idolii. Asadar, sa poti lua parte la un proiect global, care ofera o incursiune in ceea ce se intampla in spatele usilor inchise este cu adevarat extraordinar. Suntem nerabdatori sa ne alaturam proiectului Coca-Cola Music si sa permitem fanilor din intreaga lume sa ia parte la procesul nostru creativ”.
In Bucuresti, fanii sunt asteptati de Coca-Cola si Radio 21 in clubul  Maxx, marti, 22 martie, incepand cu ora 19.00 pentru a urmari sesiunea de inregistrari si pentru a-si aduce aportul la crearea celei mai noi piese Maroon 5, ce va fi prezentata ulterior lumii intregi.
Sursa
Coca Cola si Maroon 5- doua dintre placerile mele nevinovate fara de care nu pot trai...

Martie

E martie, luna cadourilor, in care doamnele si domnisoarele sunt sarbatorite.

Imi place luna martie, e o luna a renasterii. E inceputul primaverii, soarele incepe sa se arate, apar ghioceii, zambilele si freziile (o Doamne, parfumul freziilor ma innebuneste), cuplurile ies prin parcuri tinandu-se de mana, nu se mai sta intr-un bar obscur plin de fum pentru ca e frig, iti poti bea cafeaua linistita afara in fata Mc-ului de la Romana, peste tot e plin de brizbrizuri care iti bucura ochii, fetele poarta martisoare la mana si brose in piept. Ce mai, e sarbatoare in regula!

Bucurati-va de primvara!

Vacantaaaaaaaaa

Care este cea mai buna parte a sesiunii unui student? Vacanta de dupa, desigur! Dupa o sesiune grea, cu examene imposibile, dupa nopti nedormite in care am stat cu nasul in carti (mai degraba cu ochii in laptop, pentru ca toate materialele pe care trebuia sa le invat le aveam in format digital), dupa pachete nenumarate de tigari, litrii de 3 in 1 si telefoane tarzii colegilor -"ce zici il trecem?", am luat vacanta. Yuuuupiiiii!!! Am de gand sa petrec, sa beau daca trec examenul la Semiotica, sa ascult muzica ore intregi, sa ajung la zi cu serialele si sa incep altele, sa citesc pana mi se inchid ochii, sa ma relaxez!

Intr-o relatie

Facebook-ul asta ma face sa ma simt vinovata ca nu sunt intr-o relatie... 
Butonul ala ma streseaza maxim!

Fact

Stiti ce doare mai tare decat suferinta din dragoste? Prostia din dragoste! Doar ca dracu'!

Campanie Radio Guerilla

S-a terminat sesiunea cu examenul de la Campanii de Publicitate care a facut 90 de studenti (Publicitate anul II) vedete la radio Guerilla. Subiectul nostru a fost analizarea unui print al campaniei "Romana de Romania- Un demers radio Guerilla pentru o vorbire frumoasa". Vestile circula repede, asa ca unul dintre noi a trimis vorba mai marilor de la radio. Au urmat emisiuni in care colegii mei au intrat in direct, emisiuni in care s-a dezbatut eficacitatea acestei campanii si emisiunii in care s-a pus accentul pe faptul ca, pentru prima oara o campanie romaneasca desfasurata la un post de radio a fost subiect de examen. Noi suntem familiarizati cu aceste campanii, IQads-ul este un fel de Facebook pentru noi, si cu acestea ca fiind subiecte de examen (anul trecut la cursul lui Dan Petre, subiect de examen a fost analizarea campaniei Noul Rom-the Taste of Coolness iar la Relatii Publice a fost comentarea unei campanii de PR).
Ma bucur ca in cadrul facultatii mele, sau mai degraba a specializarii pe care mi-am ales-o, pot avea contact la insight-urile unor campanii de succes. De asemenea ma bucur, ca le pot aprecia cu un ochi critic, le pot identifica publicul targetat, pozitionarea, timing-ul si chiar le pot anticipa campaniile viitoare.


Playlist

Cateva melodii din playlist-ul meu zilele astea:

Love hurts -Nazareth
I will always love you -Whitney Huston
How I'm supposed to live without you - Michael Bolton
Unbreak my heart - Tony Braxton
My all - Mariah Carey
Please forgive me - Bryan Adams
Insatiable - Darren Hayes
Wicked Game - Chris Issac
Lady in red - Chris de Burgh
Fix you - Coldplay
Careless Whispers - George Michael

Mood: totally fucked up...

Untitled



“The best part of having a relationship is getting to call the person or lay down next to them and tell them all the crazy things that happened to you all day long, and in the end that’s what it’s about, kids. It’s not about the sex, it’s not about the money that they give you or whatever. It’s not about how good-looking they are, it’s about, can they listen to you talk for hours and hours and hours about stupid shit that doesn’t matter.”  Tegan Quin


Tell me...

E intuneric! Afara... in suflet... in ceea ce am fost "noi"... in existenta mea din ultimii ani...

Melodia asta descrie perfect starea in care sunt acum. Si astept cu ardoare un raspuns...

Piata Universitatii part 2

Am fost si eu acolo, in mijlocul manifestatiilor. Am stat ore intregi strigand, "demisia", "jos Guvernul" si "iesi in multime daca te tine".

Un domn la vreo 50 si ceva de ani m-a intrebat politicos de ce am iesit. De ce? Asta e intrebarea care si-o pun multi. Sunt constienta ca unele masuri trebuiau luate pentru a scoate romania din criza  (care criza) insa nimic nu se schimba. Datoriile, imprumuturile cresc si salariile sunt taiate in continuare. Pana cand?

Am iesit in strada pentru parintii mei. Doi oameni care s-au cunoscut pe treptele de la TNB acum 20 de ani la Revolutie. Doi oameni care au strigat atunci "libertate"! Libertate pentru ei, libertate pentru parintii lor, pentru copii pe care urmau sa ii aiba, pentru viitor.

Am iesit in strada pentru ca am parinti, sora, bunici, matusa si unchi. Sora mea, care se chinuie in week-end sa lucreze ca sa se intretina in facultate. Bunica mea, care dupa 40 de ani munciti in trei schimburi primeste o pensie de 5 milioane. Tata, mama, matusa, unchiul meu, bugetari. Tata e nevoit ca la 45 de ani sa-si caute un al doilea job pentru a-si tine fetele in facultate, fete care au vrut sa-si depaseasca conditia si sa faca mai mult decat sa se marite la 16 ani. Mama avand doua facultati (Dreptul si Administratia Publica) primeste un salariu mizer, cu un milion mai mult decat personalul administrativ.  Matusa mea, mama singura, care a lucrat 20 si ceva de ani in Minister primeste un salariu rusinos din care plateste imprumuturile bancare facute pentru copilul ei bolnav care a suferit numeroase operatii la ochi. Unchiul meu, tatal a doua fetite minunate, una de 5 ani si alta de 9, e nevoit sa lucreze toata ziua, asa incat fetele nici nu stiu ca au tata. Nu in ultimul rand, ies pentru mine, pentru ca traiesc intr-o tara libera in care am dreptul sa-mi exprim frustrarile legate de educatie si sanatate. Sunt revoltata ca nu pot primi decat o bursa la facultate, ca trebuie sa-mi aleg daca o primesc pe cea de studii sau cea sociala. Sunt revoltata ca atunci cand am facut peritonita, ai mei au fost nevoiti sa-mi cumpere inclusiv perfuzia si leucoplastul, iar asistenta venea sa-mi faca un calmant, atunci cand eram in dureri agonizante doar daca tata ii strecura 20 de lei.

Ies pentru sangele varsat in '89. Ies pentru Timisoara. Ies pentru libertate!

Stiu sigur, sunt convinsa ca nu va veni altul mai bun, insa suntem datori sa incercam, sa ne revoltam, impotriva acestui maestru papusar. Refuz sa mai fiu marioneta unui dictator!

Piata Universitatii part 1

Ma uit la tv zilele astea si am impresia ca astia difuzeaza imagini din Grecia. De la protestele lor.
Piata Universitatii a fost in ultimele doua zile locul in care oamenii si-au strigat durerea si disperarea. Desi scanteia care a aprins aceasta revolta a fost reforma sanatatii, e extrem de frustrant ca cei care ne conduc, au impresia ca protestatarii au continuat sa vina doar pentru asta. Nu, conducatori prosti dragi, lumea a si uitat ca a iesit pentru Arafat. Protestele continua pentru a va arata ca lumea e satula de incapacitatea voastra de a face ceva in romania cu "r" mic.

Nu sustin violenta! Nu e corect ce fac huliganii (refuz sa folosesc acest termen comunist) protestatarii! Ce rezolva daca incendieaza chioscuri de ziare, distrug bancomate si sparg magazine de telefonie mobila? Produc pagube tot cetateanului de rand, la fel ca ei. Cat despre jandarmii, intelegeti ca isi fac doar datoria. Nu sunt de vina ei. Sunt convinsa ca ar trece de partea multimii intr-o clipita, pentru ca si ei traiesc aici, si lor li s-a taiat din salariu, si lor li s-au taiat sporurile si orele suplimentare. Dar sunt angajati sa pastreze ordinea, iar in momentul in care un grup de persoane reprezinta un pericol, nu numai pentru ei, dar si pentru cetatenii care protesteaza pasnic, actioneaza in consecinta.

Sunt revoltata de faptul ca nimeni nu zice nimic... Basescu a dat interviuri cand isi facea cumparaturile la Carrefour sau cand statea pe plaja la Mamaia. Si acum? Nimic...Nici o declaratie de presa. Si nici nu va zice nimic, pentru ca e constient ca va fi in zadar. Protestatarii vor continua sa iasa in strada, in numar din ce in ce mai mare....Pana cand, asta e intrebarea? De fapt, intrebarea e ce ii va convinge sa nu mai iasa? Vom trai si vom vedea...

Greu...

E greu cand celalalt nu te iubeste. Cand prefera sa-i spuna alta in fiecare seara inainte de culcare, "Noapte buna!". Cand vocea ta nu-l mai topeste. Cand miciile tale nebunii care il fermecau inainte, acum ii se par niste prostii. E greu sa devii din "the one", doar una oarecare din trecutul lui...

E greu si atunci cand crezi ca dragostea ta ajunge pentru amandoi.Sau atunci cand inca mai crezi ca exista conceptul de "noi". Nu e mai usor nici atunci cand la "Te iubesc"-ul tau ti se raspunde cu "Si eu..."

E greu sa auzi din gura lui, aceeasi care te-a sarutat ani intregi si ti-a soptit cuvinte frumoase, ca nu mai e ce a fost. Ca acum prefera sa-si petreaca noptiile cu altcineva. Ca ea e cea cu care vrea sa-si petreaca restul vietii. Ca ea, e norocoasa care ii va purta copii cu ochii albastrii.

Te iubeste, dar te inseala.Te iubeste, dar te dezamageste. Te iubeste, dar nu te aprecieaza. Te iubeste, dar ii este rusine cu tine. Te iubeste, dar are nevoie de libertate. Te iubeste, dar nu realizeaza cand te raneste.

Nu te iubeste!!! TU il iubesti, dar nu merita...

2012 a sosit!!!

E clar ca luna ianuarie este o luna blestemata pentru familia mea. De vreo 3-4 ani vizitam in fiecare prima luna a anului, spitalele. Prima care a deschis "circul", acum trei ani, a fost bunica-mea. A fost internata o saptamana  in spital cu tensiunea ridicata. Anul trecut am avut eu problema cu apendicita  peritonita care m-a tinut prin Municipal toata a doua jumatate din ianuarie. Anul asta...ABRACADABRA! Nana, verisoara mea de 6 ani a facut varicela, cea mai severa forma. Pe langa asta, aprindere la plamani (or something, nu prea am inteles ce a zis doctorul) si gripa. Deci, primele zile ale anului le-am petrecut prin spital, cu ambulante chemate in miez de noapte, febra 40 si mixtura mentolata.

Mda...un inceput excelent de an!

Aaaa, si sa nu uit, anunt pe aceasta cale ca oricine a luat contact cu mine ( in cazul in care e posibil ca eu sa iau virusul fara sa patesc nimic si sa-l dau altuia) in ultimile 3 saptamani si nu a avut varicela, sa se astepte ca intreg corpul sa-i fie acoperit cu pustule. La multi ani!

2012

Lasam in urma 2011. Pentru fiecare, anul a fost cu bune si rele, cu bucurii si tristetii, ceea ce conteaza este sa lasam totul in urma si sa incepem un nou an intr-o nota optimista.
Fie ca anul sa va aduca ceea ce va doriti. Sa fie un an prosper, plin de impliniri.

2012-bine ai venit!